CAP.2″Pregatiri”

Noaptea a trecut pe nesimtite,iar dimineata de marti a venit repede si cand ceasul a sunat 7:00 eu eram déjà trezita…(de mama desigur ca de somn in exces sigur nu).

Razele soarelui dansau jucaus pe pervazul geamului iar pe sub pragul usii patrundea in camera un miros dulce de ciocolata calda.M-am ridiact din pat si m-am dus la fereastra care avea ca panorama curtea vecinilor: in care se juca catelul lor adorabil.

-Jess coboara la masa,o sa intarzi!se auzea mama din bucatarie.

Mi-am facut rutina de dimineata, m-am imbracat cu salopeta de blugi

si tricoul negru cu “No paparazzi please” ,m-am incaltat cu sandalele argintii

si am coborat in bucatarie:

-Mama.

-Da.

-Asa-i ca pot avea un catelus…ca tot vine ziua mea?

Mama mi-a aruncat o privire confuza.

-Pana la ziua ta mai este mult ,si de unde ideea asta asa brusca?

-Ce?O fata nu poate cere un prieten afectuos?

Mama a ridicat din scpranceana,iar eu mi-am dat ochii peste cap:

-Biiinee cu patru picioare si coada…

-SI: labe murdare, o gura galagioasa plus grijile care vin dupa el…

-Mamaaa…haide;m-am vaitat eu.

- Nu am 6 ani…stiu ce implica asta.

-Nu,nu sti,un caine nu e o jucarie cu care te joci cand vrei tu si il lasi in plata Domnului!

-Dar..

-Sti prea bine cum o sa fie: toata treaba o sa’mi ramana mie ,sau ai uitat ca trebuie hranit, spalat, dresat sa nu-si faca treburile in casa si nu numai, plus curatenia de rigoare dupa el prin casa!

-Promit!am zis radicand palma dreapta in semn de juramant.

A oftat si a zis:

-Mai vedem…demostreaza-mi ca esti responsabila mai intai.

-Da! Stiam ca asta inseamna ca am o sansa, asa ca am imbratisat-o.

Am mancat , mi-am luat jacheta si am plecat la scoala.

La scoala:

Aveam romana prima ora si am grabit pasul cand peste umar am vazt-o pe profa venind in spatele meu . Am intrat in clasa si din usa am vazut-o pe Therry in penultima banca-imi oprise loc, asa ca m-am grabit spre ea,si in neatentia mea am simtit pentru un moment un obstacol la picior cu alte cuvinte -o piedica— in urmatorul moment ,cu inima incremenita ,asteptam sa ma izbesc de parchet…dar inainte ca impactul sa aiba loc am simtit niste maini in jurul mijlocului care mi-au impiedicat caderea. Dupa ce m-am dezmeticit si mi-am tras suflarea m-am uitat in spate pentru a o vedea pe Rachel ca se intoarce brusc.

-Hey aiurici, fi mai atenta, se pare ca atragi cazaturile!M-am intors sa vad cine era salvatorul meu dar nu era nevioe pentru ca ercunosteam vocea asta si de la 1000 de metri —-Chace imi zambea,dup ace mi-a dat drumul din stransoare.

-Da…merci,face parte din mine ,ce pot sa spun;i-am raspuns eu zambind discret.

-Ha!nu ma mir!

-Buna ziua clasa! profa intrase, iar eu m-am asezat repede langa Therry.

-Scorrrrpiiia!ai vazut ca ea a fost nu?mi-a soptit Therry.

-Aaaa nu! Nu mi-a pus ea piedica ,m-am impiedicat eu de piciorul ei ,asa fac de obicei sa sti! Ajuta la coordonare ;i-am raspuns “serioasa”,facand un semn cu mana gen”Nu-i nimic”.-A pufnit-o rasul

-Ti-am spus cat de mult mi-ai lipsit nu? Oricum n-ai cazut norocoaso!mi-a zis impingandu-ma usor in joaca.

M-am inrosit putin:

-Nici sa nu te gandesti! I-am spus jumata-te serioasa jumata-te razand. Dar profesoara se pare ca ne luase in vizor.

-Domnisoara Olsen ce ai de povestit atat de important cu colega ,incat ce spun eu aici nu se mai aude pentru voi?In picioare!Amandoua!

-Deci?Care era subiectul asa de captivant?

-Nimic;am raspuns eu.

-Daca nu a fost nimic inseamna ca sti ce am spus ultima data! Asa ca citeste paragraful despre care vorbeam.

Cautam in rafala cu privirea prin carte si atunci am auzit un soptit din spate:

“3”

-“Filozofia (filosofia) (gr. φιλοσοφια, philein şi sophia, dragoste de înţelepciune): disciplina autonomă a culturii având ca obiect cunoaşterea formelor şi proceselor gândirii. Filozofia este o modalitate de gândire şi investigare, formată dintr-un ansamblu de noţiuni şi idei, care tinde să cunoască şi să înţeleagă sensul existenţei sub aspectele sale cele mai generale, o concepţie generală despre lume şi viaţă.”

M-am intors in spate si mi-am vazut binefacatorul-Ronnie- si i-am soptit un “merci”. Ronnie are o infatisare atat de funny si in acelasi timp relaxata,parca nu-i pasa de nimic in lume si asta ii da nelipsitul lui “aer cool”:Are parul brunet-aranjat in tepi ca un arici de mare cu ochii negrii alungiti/migdalati care-ti amintesc de ce-a mai intunecata seara de octombrie ,cu cerul fara nicio stea, iar buzele ii sunt mereu destinse intr-un zambet copilaresc pentru un adolescent de 18 ani-dar e dulcee…am uitat sa mentionez ca Ronnie e chinez.

Revenim.

Phiuu…am scapat si de asta…ora a trecut greu si mai erau 5 minute pana sa se sune:

-Asa cum bine stiti balul toamnei o sa fie in sala de sport si toti elevi claselor a12a trebuie sa participle la decorare;-la molesala din clasa incepeau sa se auda oftari sau replici gen:“Iar ramanem dupa ore?”, “Minunat”

-Dar: a zis ea radicand degetul aratator,pentru a ne atrage atentia:

-Pentru asta suneti scutit de la ultimele doua ore;-de atat era nevoie si prin clasa s-au auzit urale si semene de multumire.

“trrrrrrrrr”-clopotelul.

-Sunteti liberi!

Ieseam din clasa cand cineva s-a frecat de mine “din greseala”:

-Ar fi bine sa-ti pazesti spatele data viitoare Olsen! mi-a zis Rachel dupa care s-a departat cu pasi rapizi cu “copiile”-i nelipsite dupa ea ,in urma lor auzindu-se tropoit de tocuri.

Restul orelor au trecut obisnuit iar noi,eu si T. ne indreptam spre sala de sport pentru decorare.

-Apropo,am vorbit cu profu si a zis ca mai este un loc, Jess ,poti oricand sa mergi si sa incerci.
-Nu stiu…sti ca nu ma simt in largul meu.

-Dar ce ai de pierdut?Eu stiu ce poti, TU sti ce poti, ce te opreste?!

-Teama….?a venit si raspunsul intr-o imitatie de zambet inocent.

-Teama de ce?

-De esec?

-Ooooh esti mai rau ca un pui de gaina!a raspuns radicand mainile la cer cu o mutra de exasperare.

-Cot-co-daaaac-cot-co-daaaac.

-Nu-ma-inte-re;i-am raspuns la randul meu cu un ranjet diabolic scuturand din cap in dreapta si-n stanga.

- Cot-co-daaaac-cot-co-daaaac.

-Therr te simti bine?Ronnie venea din spatele ei radicand din sprancene.

Therr si-a revenit ca o furtuna rosind.

-Dada sunt bine ;a zis ea dandu-si parul dupa ureche.

-Da, e bine, deobicei nu face ca o apucata,am zis eu razand si ea mi-a dat un cot.

-Sa speram-[zambeste]-Oricum sunt aici pentru tine (arata catre Therr).

-Ce-am mai facut?Therr avea o mutra suspicioasa-ca a unui vinovat prins cu musca pe caiula .Dăăăă, vorbim de Therry “el maestro de’l Theatro”—(habar n-am ce-am zis sau in ce limba,asa ca nu intrebati.)

-N-ai facut nimic…de data asta,se aleg noi fete pentru echipa de majorete-am uitat sa va spun ca Therry e o gimnasta “parfum” desi nu a luat ore niciodata-ce pot sa spun e in sange!

-Ronnie uita-te la mine.UITA-TE bine!se indrepta spre el cu mainile in shold mijindu-si ochii,ma speria si pe mine dapai pe Ronnie care batea in retragere.

-Ma crezi PROASTA ha?Ma crezi proasta idiotule?incepea sa-I dea ghionturi in burta iar Ronnie era complet confuz.

-Da ce-am zis femeie?!

-Nu-mi spune TU mie femeie!…Hai mai bine zi-mi CINE e sefa “marionetelor” cretinule?

-Rach…

-TA-ta-ta, i-a pus degetul pe buze pentru a tacea inainte sa termine.

-Si ia spune-mi tu Ronnie,de cand ne stim noi?

-De vreo….doua saptamani…..?

-Daaaa…in fine ,ti se pare tie ca am mutra de marioneta “pardon” majoreta “Valdoziana?!”Ai impresia ca THERRESA MORRIS fiica lui HAROLD MORRIS-INTAIUL! o sa se lase condusa de acritura de Scorpyonett?SPUNE cretinoidule!SI-LA-BI-SE-STE!

-N-u….?i-a raspun Ronnie tacut ca un iepure sub dintii lupului,mie imi venea rad,trebuie sa o cunosti pe Therry ca sa sti sa n-o calci pe vreuna din cozile ei sensibile ca sa nu explodeze.

-Bine zis soldat!Tine minte asta!INTELES?

-Da femeie..ăăăă adica doamnă!(si-a pus mana la tampla ca un soldat-speriat)

Therry parea multumita si se calma ca o furtuna de vara care tocmai era pe sfarsite. Atunci am atuncat eu zarurile:

-Cot-cot-codaaaac, cot-cot-codaaaac.Am inceput eu sa-I fac la ureche.

-Mi se pare mie sau…….Ti-e teama ca n-o poti pune cu botul pe labe?zambeam viclean stiind ca Therry nu poate refuza provocarea.

-Da Therr ti-eeeee friiiicaaa?S-a bagat si Ronnie increzator.

-Ia mai taceti voi doi,nu mie frica de nimic si mai ales in niciun caz de acritura de Scorpyonett.

-Atunci?”Ce te opreste?”.I-am citat propriile-i cuvinte.

-Da Therr ce te opreste?I-am dat un cot lui Ronnie sa nu ma mai imite facand pe desteptul.

-Dada,hai lasati-ma!A inceput sa grabeasca pasul.

-Gaina fricoasa!refuzi o P-R-O-V-O-C-A-R-E.

Dar a fost deajuns sa rostesc cuvantul provocare ca Therr sa se opreasca brusc.

-Provocare zici ha?

-O DA!Si inca una mare!Cand tu o sa mergi si o sa te inscri in echipa eu o sa merg si eu la profu sa dau proba.

-BINE!Dar nu-ti uita cuvantul.Cat timp?

-O luna!

-Bine!

-S-a facut!

Am incheiat pariul si l-am pus pe Ronnie sa-l taie.In continuare ne-am indreptat spre sala de sport,se apre ca nu eram singurii pentru ca o multime de elevi de a12a se apropiau de sala din toate partile.”Unde o sa ne bage pe toti”? Adica nu am mai avut pana acum ore in sala dar cat e amer poate fi?A fost destul sa termin de gandit ca:

-Hai ce mai astepti?imi zice T.

-Asta e?!Ne plimbam de 5 minute pe langa ea si tu nu-mi zici nimic?!

-ha…hai, intra!

Sala era atasata de liceu deasta nu observasem,eu cautam cu privirea o cladire independent de liceu.

Am intrat—era plina de elevi de-a12a,oricum era mareee plus ca avea si tribune incluse—intr-un cuvant –suuupeeer.

Era o galagie infernala…parca era balci.

Toata lumea striga si astepta indicatii.Mda indicatii care sa vina de unde? Pentru ca nu era niciun cadru didactic.

-YO,YO,YO, S-man e aici pentru atmosferaaaa! Sean a intrat in sala cu o combina audio pe umar ,iar S-a multimea “s-a taiat”ca sa poata trece .A conectat combina la boxele pentru bal (care trebuie sa mentionam erau …cum sa va spun…”ditamai”).

-ATENTIE VA ROG! Profa de romana si profa de engleza tocmai intrasera in sala cu Chace si inca 3 baieti (tineau cutii de carton in brate).In sala s-a facut treptat liniste si Ms.Collins(profa de engleza) a inceput sa vorbeasca:

-In cutii veti gasi hartie creponata pentru ghirlande, baloane, si confetii.(arata in directia cutiilor)

.Markerele pentru afisul de la intrare le gasiti lamine.Sunteti prea multi asa ca va impartiti: Jumatate mergeti cu Doamna Donova(profa de romana) sa faceti afisul si sa umflati baloanele iar restul ramaneti pentru decoratii.

Dupa ce ne-am impartit Sean a dat drumul la muzica iar atmosfera se destindea pe Akon-Beautiful.

Toata lumea prindea ghirlande si baloane pe pereti.Eram si eu urcata pe o scara incercand sa agat o ghirlanda fatzaindu-ma pe muzica,nu ma puteam abtine,ca doar ce mai era o cazatura in plus-tot aia.

-Acum inteleg partea cu ”face parte din mine”, tu chiar ti-o cauti cu lumanarea,a zis Chace de jos cu mainile in shold.

-Poate,dar asta poate avea si o parte buna.

-Si anume? A stai lasa ca stiu: fracturi,luxatii,lacrimi si…omit ceva?

-“Haha”,(am raspun eu incepand sa cobor de pe scara pana am ajuns jos)defapt ma refeream ca uneori e nevoie de sa cauti cu lumanarea cand “enigma” devine intunecata,(i-am zis facand o mutra gen Sherlock Holmes).

-Asa ,si tu esti expert in domeniul asta.

-Uneori doar…pana la urma toti trebuie sa ne pricepem la ceva ,nu? Vad ca tu o duci bine cu “paparazzi”,am spus aratandu-I cu privirea trei fete care se pare ca ii tot dadeau tarcoale pe la spate.

-Desigur ,ele sunt acolo din pura “intamplare” ca sa nu zici ca insinuez ceva.Incepuse sa rada.

-Bine ….bine!Si spune-mi…domnisoara “stie tot”

-Te ascult Domnule Stewart.

-Domeniul asta in care spui tu ca sunt asa de bun (statea razemat de scara si explica cu mainile mimand o mutra de seriozitate “profunda”)crezi ca presupune superficialitate nu?Si nu nega pentru ca paerea ti se citeste si in ton si-n privire.

-Am zis eu ceva?(radeam)

-Nu, doar mi-ai dat de inteles.

-Pai atunci e bine,inseamna ca esti iute de minte.I-am raspuns zambit si am plecat spre cutia cu hartie creponata lasandu-l in impas.

Toata lumea era bine dispusa si cand ma uit inapot Rachel era iar in bratele lui Chace.Ce noutate…

-Jess hai sa-ti arat ceva.Vocea lui Therry mi-a intors privirea de la cei doi.

-Ce?

-La cine te uitai?m-a intrebat uitandu-se in directia privirii mele.

-Doar nu…?

-Nu-mi pasa.Zi ce vroiai sa-mi zici.

-Bine,nu ca te-as crede dar fie.Uite ce am aici.A scos dintr-o punguta o bratara si o flutura sub privirea mea.Nu pot sa cred, a gasit-o! Era bratara mea “fantezie”cu pandantive atasate,bratara mea,pe care am pierdut-o! Era identica cu cea a lui T. erau facute la comanda –bratarile noastre , dovada copilariei noastre petrecuta impreuna!

O sa va fac o mica descriere ca sa stiti despre ce e vorba.Era o bratara din argint care avea atasate urmatoarele pandantive:

-o scoica mica-aminitre pentru cea mai tare vara petrecuta la mare-impreuna

-o chitara-Cand eram mici (aveam vreo 7 ani) vroiam sa ne facem propria formatie, si ne-am facut,impreuna cu alti doi vecini-baieti,si aveam sediul in casuta din copacul din curtea bunicii lui Therry…ce amintiriii…ce vremuri de “faimaaaa”…imi trezeau amintiri frumoase.Tin minte ca ne obligam vecinii si familiile sa asiste “concertelor” noastre din “Turul Mondial “pe care cica il faceam.Asta insemna ca in fiecare vineri eram intr-o alta tara si deci in fiecare vineri audienta noastra trebuia sa fie prezenta.

-o stea-pentru ca fiecare din noi avea un vis(care se schimba la fiecare saptamana ca doar eram copii)A da si pentru ca ne placea de Leo di Caprio si vroiam sa ne maritam cu el.Ziceam ca va fi cea mai tare nunta in 3.

-un catel eu(pentru ca asta vroiam de mica)si o maimuta Therry (nu am inteles niciodata de ce-si dorea una asa de mult.)Ea zicea ca o maimuta e o “comoara de aur” si credeti-ma se referea la partea materialista nu la altceva.

-o cheita – amintire pentru vremea in care cautam cu disperare cheia de la beciul vecinului meu pentru ca ne spusese ca are o comoara acolo…dupa 2 saptamani de spionaj si cautari adanci…am gasit-o dar mare ne-a fost dezamagirea cand nu am gasit altceva decat vin ,ceapa si cartofi…Si stai ca trebuia sa ne razbunam pentru ca ne pacalise si ne-am hotarit sa-i bem tot vinul…cine a putut? …ca dupa o stica bauta de amandoua eram intinse in beci adormite pana ce ne-a gasit vecinu si tata.Ultimul lucru ce mi-l amitesc e ca,cantam amandoua tinandu-ne de dupa cap ca doua betivane de altfel”O SOLEEEEE MIOOOOOO”

-un pantof care avea in loc de toc o “cheia Sol”(pentru asta nu va pot pune poza ca e editie limitata si n-am bani)

-Ai gasiiiiit-oooooo!I-am insfacat-o din mana si i-am sarit in brate.

-Nu pot sa cred! Credeam ca e pierduta pe veci!Unde ai gasit-o?

-Ghici.

-?

-In casuta din copac.

-Therr esti cea mai tare!

-Da si normal!a zis ea dandu-si ochii peste cap,iar eu am inceput sa rad.

-Sti?Esti un zambet in orice imprejurare si asta e doar unul din motivele pentru care te iubesc asa de tare.

-Hai acasa ca ma faci sa rosesc si atrag priviri.

-Dadada.

Sala era gata decorata-arata minunat,iar in central tavanului era agatat un balon alb urias plin cu confetti.Abea asteptam balul…Cativa incepeau sa adune resturile ramase si sa faca curatenie. Inainte sa iesim am aruncat o ultima privire.